Avocatul Poporului

CE ESTE INSTITUTIA AVOCATUL POPORULUI?

Avocatul poporului este o institutie independenta, menita sa protejeze cetatenii de abuzuri din partea autoritatilor administratiei publice.
El nu poate insa sa ofere asistenta justitiabililor si nici sa le asigure reprezentarea in instanta.

CINE SE POATE ADRESA AVOCATULUI POPORULUI?

Orice persoana fizica, indiferent de cetatenie, varsta, sex, apartenenta etnica, politica sau religioasa, atunci cand se considera vatamata in drepturile si libertatile sale de catre un organ al administratiei publice, printr-un act sau fapt administrativ ilegal.

CUM SE POATE ADRESA O CERERE AVOCATULUI POPORULUI?

Cererea se formuleaza in scris si se expediaza prin posta sau se depune direct la registratura institutiei.
La solicitarea petitionarului, se poate obtine si o audienta. Inscrierile se fac fie direct la sediu, fie telefonic.

CE TREBUIE SA CUPRINDA CEREREA?

Datele personale ale petitionarului, date despre autoritatea publica sau functionarul in cauza, descrierea faptelor reclamate si alte detalii, conform modelului de mai jos.
Atentie: nu pot fi luate in considerare plangerile anonime sau cele facute in numele unei alte persoane, fara incuviintarea acesteia!

CE POATE EXAMINA AVOCATUL POPORULUI?

Cererile prin care o persoana se plange de acte sau fapte administrative ce provin de la:
administratia publica centrala (ministere, departamente, etc), prefecti, serviciile publice descentralizate din teritoriu ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, administratia publica locala (consilii locale, primari, consilii judetene) precum si de la functionari ai acestor organe.

CE ACTE SAU FAPTE POT FORMA OBIECTUL PLANGERII?

Plangerile persoanelor lezate in drepturile si libertatile cetatenesti trebuie sa se refere la acte sau fapte administrative.
Exemple:

• eliberarea unei autorizatii sau adeverinte, a unui permis, etc;
• efectuarea unei inscrieri, luarea in evidenta sau recunoasterea unei calitati prevazute de lege;
• acordarea unor facilitati si ajutoare prevazute de lege;
• acte ale consiilor locale, ale primarilor, presedintilor consiliilor judetene si ale prefectilor;
• altele asemenea.

Acolo unde exista proceduri administrative, administrativ-jurisdictionale sau judiciare prevazute de o lege speciala, avocatul poporului nu se poate substitui organelor stabilite prin lege.

CARE ESTE TERMENUL IN CARE SE POATE FORMULA O CERERE ADRESATA AVOCATULUI POPORULUI?

Cel mult 12 luni de la data la care petitionarul a luat cunostinta de faptele care fac obiectul plangerii.

CE NU POATE EXAMINA AVOCATUL POPORULUI?

Nu sunt de competenta avocatului poporului cererile referitoare la eventualele raporturi litigioase intre persoanele fizice (actiuni in revendicare, contracte, mosteniri, raporturi intre proprietar si chiriasi ori intre vecini, etc.), tranzactii comerciale, litigii de dreptul muncii (desfacerea contractului de munca, salarizare sau sanctiuni la locul de munca) ori alte raporturi de drept privat
Nu pot fi luate in considerare si vor fi respinse fara motivare cererile privind actele emise de Parlament, actele si faptele deputatilor si senatorilor, ale Presedintelui Romaniei, ale Guvernului si ale autoritatilor judecatoresti.
Atentie: nu pot fi examinate cererile ce se refera la hotararile judecatoresti.
Avocatul poporului nu are nici o posibilitate de desfiintare sau de exercitare a vreunei cai de atac impotriva actelor instantei de judecata.
Avocatul poporului nu poate efectua acte de cercetare sau de urmarire penala: potrivit legii, avocatul poporului nu se substituie autoritatilor publice.
in consecinta, el nu poate decide in locul judecatorului sau procurorului.

CUM POATE ACTIONA AVOCATUL POPORULUI?

Pentru soloutionarea cererilor, avocatul poporului poate decide efectuarea unei anchete proprii, atunci cand considera necesar.
Dupa verificari, poate emite recomandari in scris prin care solicita organului administrativ ori functionarului public in cauza sa inlature abuzul comis, sa repare pagubele produse prin actul sau faptul administrativ ilegal si sa repuna persoana lezata in drepturile sale legitime.
Avocatul poporului nu poate insa desfiinta el insusi actul administrativ reclamat, dar pentru solutionarea cererii se poate adresa succesiv organului administrativ ierarhic superior, respectiv prefectului, Guvernului si, in cele din urma, Parlamentului.

CUM SE ADUC LA CUNOSTINTA REZULTATELE CERERII?

Rezultatele cererii se aduc la cunostinta petitionarului in scris sau, dupa caz, prin comunicare directa (la sediu).

---

MODEL DE CERERE CATRE AVOCATUL POPORULUI

Cererea se trimite pe adresa institutiei Avocatul Poporului si trebuie sa contina urmatoarele informatii:

• Numele si prenumele (cu majuscule)
• Domiciliul (eventual resedinta ori alta adresa unde puteti fi gasit, si un numar de telefon)
• Data la care ati luat cunostinta de incalcarea drepturilor dvs.
• Prezentarea succinta a drepturilor si libertatilor incalcate.
• Autoritatea administrativa sau functionarul public in cauza.
• Descrierea faptelor invocate, prin care vi s-au incalcat drepturile.
• Dovada intarzierii sau a refuzului autoritatii administrative de a solutiona legal cererea, in termenul prevazut.
• Mentiunea obligatorie daca cererea face obiectul unei cauze aflate pe rolul unei instante judecatoresti, sau daca a format obiectul unei judecati.
• Autoritatile publice care au fost sesizate anterior.
• Raspunsul primit si motivele pentru care va simtiti in continuare nedreptatiti
• Oricare alte acte care pot sustine cererea (in copie, nu in original)
• Data
• Semnatura

CERERILE ADRESATE AVOCATULUI POPORULUI SUNT SCUTITE DE TAXA DE TIMBRU

Ghid practic pentru Recunoastere/eliberare diploma de licenta Universitatea Spiru Haret

1.     Notiuni

Care este nedreptatea?

Absolventiilor Universitatii Spiru Haret, promotiile 2008-2009, ai programele ID si FR neacreditate de ministrul Educatiei la momentul respectiv, doamna Ecaterina Andrnescu, nu li se recunoste examenul de licenta. In conditiile in care in care intre acesti studenti si studentii programelor la zi nu exista nici o diferenta in ceea ce priveste sustinerea examenului de licenta este total discriminatorie nerecunoasterea diplomelor obtinute.

Problema ivita imbraca doua forme, in sensul ca exista studenti care au sustinut examenul de licenta si au obtinut o diploma care sa le ateste studiile, insa nu li se recunosc aceste diplome la locurile de munca, nu li se permite continuarea studiilor si o alta categorie de studenti care au sustinut exemenul de licenta, au primit o adeverinta de studii corespunzatoare, insa li se refuza eliberarea unei diplome definitive care sa le recunoasca calitatea de persoane licentiate.

Cine sunt vinovatii?

In toata aceasta situatie, principalii vinovati sunt Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, precum si Universitatea Spiru Haret. Aceste institutii sunt vinovate in egala masura, avand in vedere ca ambele cunosteau existenta lipsei acreditarilor si autorizarilor necesare si nu au luat nicio masura pentru remedierea problemelor create studentilor. Am putea chiar sa spunem ca Ministerul este in primul rand vinovat pentru lipsa lui de diligenta in rezolvarea situatiei studentilor, acesta sesizand numai existenta problemei si apoi devenind pasiv fata de aceasta problema, desi trebuia sa ia masuripentru indreptarea situatiei si nu sa astepte o solutionare de la sine a problemei.

A spune in acest moment unui masterand care isi continua studiile de licenta la o Universitate acreditata si autorizata ca nu i se recunoaste Diploma de Licenta pe baza careia isi continua studiile este abuziv si incalca drepturile persoanei respective, , fiind vorba de drepturi castigate care nu mai pot fi anulate pentru ca Ministerul a devenit dintr-o data activ cu privire la neacreditarea si neautorizarea Universitatilor.

Ce se poate face in aceasta situatie?

In aceasta situatie absolventii carora nu li se recunosc studiile au doua optiuni:

Ø  Sa cheme in judecata Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului pentru a-l obliga sa recunoasca Diplomele de licenta eliberate sau sa elibereze Diplomele aferente examenului de Licenta.

Ø  Sa cheme in judecata Universitatea Spiru Haret pentru a o obliga sa-i despagubeasca pe studenti pentru banii cheltuiti, timpul consumat, stresul prin care au trecut in ceea ce priveste sustinerea examenelor, precum si cel datorat nerecunoasterii diplomelor si amenintarii constante a locurilor de munca pe care sunt incadrati.

2.     Legislatia aplicabila

Temeiul juridic al proceselor intentate impotriva Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si Universitatii Spiru Haret se bazeaza pe textele legii 554/2004, pe legea invatamantului nr. 1/2011 dar si pe Constitutia Romaniei, intrucat absolventilor USH le sunt incalcate drepturi fundamentale ce le sunt garantate prin Constitutie.

3.     Etape/Metode

Etapa 1 – Procedura antejudiciara

Se depune o plangere prealabila catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si catre Facultatea Universitatii Spiru Haret ale carui studii au fost absolvite.

Etapa 2- Procedura Judiciara

Dupa primirea raspunsului de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si de la facultate, sau dupa 30 de zile de cand a fost depusa plangerea si nu a fost solutionata, se intenteaza actiunea de chemare in judecata a Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului  dar si a Universitatii Spiru Haret, urmand a se stabili  termele de judecata.

Termenele de judecata sunt acordate aleatoriu de catre calculatorul Registraturii Judecatoriei la care s-a depus actiunea. Daca termenul obtinut este foarte indepartat, se poate face o cerere de preschimbare termen pentru judecarea cat mai rapida a cauzei. Intreaga procedura judiciara poate dura un an .

Etapa 3 – Obtinerea/ recunoasterea diplomei

Dupa castigarea procesului, cu hotararea castigata, se merge la Facultatea Universitatii Spiru Haret unde se face o cerere de punere in executare a sentintei obtinute. Astfel solicitantul va intra in posesia diplomei pentru care s-a judecat.

Acte necesare

In demararea procedurii, o serie de documente ar fi utile cauzei:

-          Diploma de Licenta/Adeverinta de Licenta;

-          Foaie matricola (necesara numai in cazul recunoasterii diplomei);

-          Contract de studii;

-          Chitante care atesta plata taxelor corespunzatoare anilor de studii;

-          Cereri de eliberare a diplomelor de Licenta/ de recunoastere a Diplomelor de Licenta;

-          Eventuale raspunsuri din partea Universitatii;

-          Confirmari de primire (necesare numai in cazul eliberarii diplomei);

-          Orice alte documente in legatura cu Universitatea Spriru Haret.

4.     Concluzii

O situatie inadmisibila in orice alta tara europeana, a scos la iveala nepasarea autoritatilor cu privire haosul generat chiar de ele insasi, in urma caruia  mii de romani care au de suferit prin pierderea cresterilor salariale sau chiar a locurilor de munca. Doar absolventii USH ai promotiilor 2008 si 2009 stiu  la cate umilinte au fost supusi prin numeroasele telefoane date si adrese inutile facute la facultate. Numarul mare al proceselor aflate pe rol in toata tara dar si numarul mare al hotararilor castigate de absolventii USH, doveste ca singura modalitate de a se face dreptate este prin intermediul instantei.

Este dezolant ca de 3 ani de zile, situatia a ramas neschimbata si toti ministrii care au venit la guvernare au promis lucruri ce s-au dovedit a fi neadevarate. Insa zecile de mii de absolventi aflati in aceasta situatie  nu sunt o categorie de populatie de care Ministerul Educatiei poate abuza dupa bunul plac, iar Justitia nu a intarziat sa faca dreptate si in cazul acesta.

Este important ca absolventii Universitatii Spiru Haret (USH), care vor sa li se recunoasca studiile si care nu au intentat déjà actiunea de chemare in judecat, victimele Ministerului, care si-a pus antetul pe diplome, dar si ale Universitatii, care a organizat programele de studiu, sa stie ca pot da in judecata atat Universitatea Spiru Haret cat si Ministerul Educatiei. Numai pe aceasta cale mai pot obtine eliberarea sau recunoasterea diplomei de licenta!

 

Afla mai multe despre cum iti poti obtine diploma  sau

Intreaba gratuit un avocat despre cazul tau

Ghid practic pentru divort

1.     Notiuni

v Divortul – un moment dificil

Divortul este un moment dificil in viata unui om, un moment de rascruce care cu greu poate fi trecut. De aceea este important sa se reflecteze adanc inainte de a lua o astfel de decizie si numai in cazul in care nu mai exista nici o cale de a restabili echilibrul si armonia in cadrul mariajului, este indicat sa se recurga la desfacerea casatoriei.

Asa cum incheierea casatoriei se pronunta numai prin acordul partilor, asa se face ca si pentru desfacerea casatoriei este nevoie de exprimarea dorintei oricarui sot, fiecare sot avand dreptul sa solicite acest lucru.  Asa se face ca un divort se poate pronunta:

 fara a se stabili o culpa, atunci cand se desfasoara procedura simplificata a divortului prin acord, prin cererea ambilor soti

  din culpa exclusiva a unuia dintre soti, la cererea celuilalt sot

  din culpa comuna, la cererea unuia dintre soti

  la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani

 la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei

v Motive de divort

Codul Familiei prevede ca legamantul casatoriei se poate desface atunci cand datorita unor motive temeinice relatiile dintre soti sunt grav afectate iar continuarea casatoriei nu mai este posibila.

Codul Familiei nu specifica care sunt motivele temeinice in baza carora se poate cere desfacerea casatoriei prin divort, cu exceptia celor prevazute de articolul 38, alineatul 2.

Experienta practica judiciara a demonstrate  ca cele mai frecvente motive de desfacere a casatoriei sunt:

·         Infidelitatea conjugala

·         Actele violenta si injuriile grave

·         Parasirea domiciliului conjugal de catre unul dintre soti

·         Viciul betiei

·         Starea sanatatii ce face imposibila continuarea casatoriei

·         Existenta unor nepotriviri de ordin fizic ce afecteaza raporturile conjugale

v Tipuri de divort

I. Divort de comun acord

Divortul de comun acords reprezinta varianta cea mai scurta, facila si eleganta modalitatea de a incheia o casatorie.

Conditii ce trebuiesc indeplinite pentru a putea divorta de comun acord:

Ø  pana la data cererii de divort a trecut cel putin 1 an de la data incheierii casatoriei;

Instanta va respinge actiunea daca cerere de divort prin acordul partilor se va introduce mai devreme de 1 an.

Ø  sa nu existe copii minori rezultati din casatorie(nu dintr-o alta casatorie)

In cazul divortului prin comun acord nu se administreaza probe cu privire la motivele de divort, nu se audiaza martori, casatoria se incheie fara a se stabili cui apartine culpa. Hotararea obtinuta prin pronuntarea divortului prin acordul partilor este definitiva si irevocabila in ceea ce priveste solutia divortului.

II. Divort din motive temeinice

Daca divortul nu poate fi prin acordul comun al partilor, atunci unul dintre soti (reclamantul) va inainta o cerere de divort instantei competente impotriva celuilalt sot (parat). Paratul poate formula si el cerere de divort.

Conditii necesare pentru a se pronunta divortul din motive temeinice:

• Existenta unor motive temeinice
• Acestea sa fi vatamat grav raporturile dintre soti
• Continuarea casatorie sa nu fie posibila

II a. Divort din culpa comuna

In cazul in care conditiile prevazute de Codul Familiei pentru divort prin acord (de exemplu exista copii minori rezultati din casatorie) iar sotii sa fie de acord asupra tuturor aspectelor importante incluse in cererea de divort, precum:

• Incredintare copii
• Nume dupa divort
• Pensie de intretinere

In aceasta ipoteza, sotii vor putea cere desfacerea casatoriei prin divort din culpa comuna, si vor solicita ca probe, acte si un martor comun.

II b. Divorta din culpa exclusiva a unuia dintre soti

In situatia in care nu este posibil divortul prin acord sau divortul din culpa comuna, reclamantul va trebui sa dovedeasca cu probe atat culpa paratului cat si faptul ca raporturile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate iar continuarea casatoriei nu este posibila. In cazul divortului din culpa exclusiva a unui sot se vor audia martori si se vor folosi ca probe inscrisuri sau alte mijloace.

v  Partajul bunurilor

Partajul bunurilor comune obtinute in timpul casatoriei se poate face concomitent cu divortul, daca cei doi soti solicita acest lucru. Partajul se poate realize insa si dupa obtinerea hotararii de divort.

Cum se face impartirea?

Conform  Art. 31 din Codul Familiei reprezinta bunuri proprii ale fiecarui sot:

• bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei;
• bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune;
• bunurile de uz personal si cele destinate profesiunii unuia dintre soti;
• bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de investitii si inovatii, precum si alte asemenea bunuri;
• indemnizatia de asigurare sau despagubirea pentru pagube pricinuite persoanei;
• valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare.

Impartirea bunurilor comune se va face prin intelgerea sotilor sau, daca nu se intampla acest, prin hotarare judecatoreasca pe baza dovezilor si a sustinerii punctelor de vedere ale celor doua parti. Instanta va stabili astfel cota-parte a fiecarui sot proportional cu contributia sa la dobandirea si conservarea bunurilor.

Important! In stabilirea aportului fiecarui sot la dobandirea bunurilor se va lua in considerare si munca femeii pentru cresterea copiilor si pentru ingrijirea gospodariei.

Printre probele folosite in procesul de partaj, pot fi:

• contracte
• facturi, chitante, documente fiscale
• martori

2.     Legislatia aplicabila

Principalele texte de lege care reglementeaza divortul sunt Codul Civil si Codul Familiei.
Cele mai importante prevederi legate de divort se regasesc in Codul Civil, CARTEA II - Despre familie, Capitolul VII - Desfacerea casatoriei, Art. 373 si urmatoarele.

3.     Intrebari frecvente

Cat costa un divort?

In general, costurile unui divort sunt reprezentate de:

Ø  Taxa de timbru divort - 39 lei

Ø  Onorariu avocat

Daca divortul se realizeaza concomitant cu procesul de partaj, se mai includ urmatoarele costuri:

ü  Taxa timbru partaj

ü  Costuri expertize partaj

ü  Costuri de legalizari judecatoresti, notariale (daca este cazul)

In general, onorariul avocatului variaza in functie de complexitatea cazului.

Cat dureaza un divort?

In functie de complexitatea cazului dar si de tipul de divort (daca este prin acordul partilor sau nu, daca divortul se judeca odata cu partajul sau nu, s.a.),  divortul se pronunta in medie intre 2-6 luni, dar poate dura si mai mult in functie de instanta de judecata.

Daca sotii se inteleg cu privire la impartirea bunurilor, judecarea partajului concomitent cu divortul, adauga in genere doar 1-2 luni la termenul de finalizare al procesului.

4.     Concluzii

Divortul este un moment dificil in viata unui om, ce implica numeroase schimbari de proportii majore.  Deciziile care sunt luate in acest moment vor avea impact asupra restul vietii, de aceea este important sa aveti un specialist care va fie alaturi si care, pe baza experientei, sa va indrume in cadrul acestui proces, pentru ca schimbarile ce vor urma divortului sa fie in avantajul dumneavoastra.

 Asistenta unui avocat pe parcursul procesului de divort sau partaj,  este mai mult decat recomandata, acesta putand sa va ofere serviciile de specialitate necesare pentru obtinerea unei hotarari de divort si de partaj in mod corect.

Afla mai multe detalii despre divort sau

Intreaba gratuit un avocat despre cazul